Noul site este aici.
Noul feed este aici.
Sunday, 12 April 2009
Friday, 10 April 2009
M-am mutat
Nu am fost dat afara din garsoniera. Mi-a luat prea mult sa ajung aici. Am schimbat domeniul si am imbunatatit designul (sper), asa ca de acum inainte voi scrie doar acolo. Ta-na:
Wednesday, 8 April 2009
Tuesday, 7 April 2009
Copilul cu trollerul
Am vazut astazi pe o trecere de pietoni cel mai lenes copil. Avea vreo 9 - 10 ani. Nu mai mult. Prima oara mi s-a parut ca pleaca undeva departe. Tragea un troller dupa el, asa cu forta. Era un troller mic, ca pentru el. Foarte mic daca stau bine sa ma gandesc. Mi-am dat seama apoi care era scopul acelei mergatoare pe 2 roti. Era ghiozdanul copilului. Mic, cat sa incapa un penar, 2 caiete si un sandvis. De unde atata lene?
De ce ar vrea el oare sa strice imaginea scolarului cu ghiozdanelul in spate. Vor aparea pe caiete diversi puradei cu trollere dupa ei. La trecerea de pietoni pentru copii, va fi un troller taiat cu banda rosie: “Stai ca trag trollerul!” Va dati seama ce galagie s-ar produce pe holurile scolilor daca toti aia mici ar folosi asemenea gadget-uri. S-ar crea un haos. Un haos mai mic.
Dar poate nu el este de vina. Poate parintii lui vor sa strice imaginea scolarului clasic. Or fi artisti. Sau antreprenori. Vor sa inceapa o afacere cu trollere mici. Succes!
De ce ar vrea el oare sa strice imaginea scolarului cu ghiozdanelul in spate. Vor aparea pe caiete diversi puradei cu trollere dupa ei. La trecerea de pietoni pentru copii, va fi un troller taiat cu banda rosie: “Stai ca trag trollerul!” Va dati seama ce galagie s-ar produce pe holurile scolilor daca toti aia mici ar folosi asemenea gadget-uri. S-ar crea un haos. Un haos mai mic.
Dar poate nu el este de vina. Poate parintii lui vor sa strice imaginea scolarului clasic. Or fi artisti. Sau antreprenori. Vor sa inceapa o afacere cu trollere mici. Succes!
Monday, 6 April 2009
Lipsa de inspiratie
In general, am 2 momente in care sunt total lipsit de inspiratie: atunci cand merg la un restaurant sa mananc sau atunci cand merg in supermarket sa cumpar de mancare. Amandoua sunt legate intr-un fel, dupa cum se poate observa foarte lejer.
De fiecare data cand ajung intr-un restaurant, indiferent ca e pentru prima oara sau nu, imi place sa servesc ceva nou. Traim sa experimentam doar. Citesc meniul de la cap la coada, apoi invers, si apoi il mai citesc o data. Ajung la vreo 3 variante dar, desigur, este foarte greu de ales. Cand apare ospatarul insa, intru in panica. Parca ma pierd asa dintr-o data. Nu mai vreau nimic special. Toate ideile imi dispar si apare una noua: mici. Sunt foarte buni. Stiu ca imi tin mereu de foame, deci nu au cum sa ma insele la gramaj si stiu ce gust au, deci nu pot sa imi displaca. La fel se intampla si atunci cand ajung la niste restaurante mai elegante. Mananc mici. De emotie. Asta e, nu-mi pare rau.
In supermarket se intampla cam acelasi lucru. De cand stau singur, si imi fac singur cumparaturile, parca mananc acelasi lucru zi de zi: branza, masline si pui. Incerc din rasputeri sa cumpar si altceva, dar nefiind decis, pun in cos cele 3 enumerate mai sus, sa fie. Numai ca dupa 10 - 15 minute de plimbat aiurea carutul prin magazin, inspiratia e tot afara pe undeva, si raman cu aceleasi 3 produse. Sunt bune. Am timp sa mananc ceva nou cand merg la restaurant doar. Mici. Salut!
De fiecare data cand ajung intr-un restaurant, indiferent ca e pentru prima oara sau nu, imi place sa servesc ceva nou. Traim sa experimentam doar. Citesc meniul de la cap la coada, apoi invers, si apoi il mai citesc o data. Ajung la vreo 3 variante dar, desigur, este foarte greu de ales. Cand apare ospatarul insa, intru in panica. Parca ma pierd asa dintr-o data. Nu mai vreau nimic special. Toate ideile imi dispar si apare una noua: mici. Sunt foarte buni. Stiu ca imi tin mereu de foame, deci nu au cum sa ma insele la gramaj si stiu ce gust au, deci nu pot sa imi displaca. La fel se intampla si atunci cand ajung la niste restaurante mai elegante. Mananc mici. De emotie. Asta e, nu-mi pare rau.
In supermarket se intampla cam acelasi lucru. De cand stau singur, si imi fac singur cumparaturile, parca mananc acelasi lucru zi de zi: branza, masline si pui. Incerc din rasputeri sa cumpar si altceva, dar nefiind decis, pun in cos cele 3 enumerate mai sus, sa fie. Numai ca dupa 10 - 15 minute de plimbat aiurea carutul prin magazin, inspiratia e tot afara pe undeva, si raman cu aceleasi 3 produse. Sunt bune. Am timp sa mananc ceva nou cand merg la restaurant doar. Mici. Salut!
Sunday, 5 April 2009
Cal de curse - joc online
Tineti minte jocul de ieri cu iepurasul? :)
Iata unul si mai tare, dar cu un cal de curse de data asta. Trebuie sa sariti peste niste tufisuri, ca sa ajungeti pe primul loc. Incercati sa nu va enervati daca nu reusiti. Asa e jocul. Succes!
Iata unul si mai tare, dar cu un cal de curse de data asta. Trebuie sa sariti peste niste tufisuri, ca sa ajungeti pe primul loc. Incercati sa nu va enervati daca nu reusiti. Asa e jocul. Succes!
Metrou fara conductor
"Conductorii de metrou sunt in pericol. Statul francez doreste solutionarea crizei prin concedierea lor si instalarea unor roboti de milioane de euro in schimb. Solutia se vrea a fi de lunga durata. Drept urmare, greve intense sunt preconizate a avea loc in perioada imediat urmatoare. Romanticii vor fi nevoiti sa circule pe jos sau cu bicicletele in tot acest timp. Presedintele este ingrijorat de faptul ca acestia ar putea sa slabeasca, lucru ce ar putea duce tara in categoria celor de gradul 6. Starea de alerta generala va fi instaurata pe tot teritoriul Frantei. Cetatenii vor fi nevoiti sa nu paraseasca locuintele si sa manance cat mai multe dulciuri cu putinta."
O linie de metrou din Paris nu mai foloseste conductori. Merge asa de capul lui. Cum s-ar zice in romana, este automat. Ce se va intampla atunci cand pe toate liniile se va intampla acest lucru? Nu stiu, mai sunt ceva ani pana atunci. Am comunicatul de presa pregatit oricum. Salut!
O linie de metrou din Paris nu mai foloseste conductori. Merge asa de capul lui. Cum s-ar zice in romana, este automat. Ce se va intampla atunci cand pe toate liniile se va intampla acest lucru? Nu stiu, mai sunt ceva ani pana atunci. Am comunicatul de presa pregatit oricum. Salut!
Restaurantul Mama Shelter
Se anunta o simpla seara de iesit in oras cu colegii. Un pub cu bere, cocktailuri, muzica si voie buna. Nu era in centrul orasului. Figurile si basinile (aerele) nu pluteau in jurul lui. Era oarecum singur, langa o banala statie de autobuz.
La intrare 4 tipi mi-au spus "Bon soir". De ce 4, de ce toti o data, nu stiu. Stiu doar ca m-am simtit bine. In primul hol am observat o masa lunga, care nu era facuta nici din lemn, nici din sticla, nici din metal. Niste ecrane imense, vreo 5 la numar, formau lungimea mesei. Toate transmiteau stiri din diverse domenii. Totul intr-o atmosfera discreta, luminata de un felinar si niste lumanari.
Tavanul, peretii, erau negrii. In mod normal nu mi-ar fi placut, dar aici parca era altfel. Erau acoperiti cu scrieri din creta. In engleza, indiana, chineza, si multe alte limbi. Poate chiar si romana, dar era prea mare sa il analizez pe tot. Fiecare masa era diferita. Fiecare grup de scaune de la fiecare masa era diferit. Ai fi putut sta cu usurinta pe butuci de lemn sau pe fotolii de piele. Barul era alb. Alb realizat din lumini ce strapungeau negrul peretilor. Totul era altfel.
Am intrat in baie si m-am simtit ca intr-un hotel de 5 stele. Era diferit. In interiorul cabinelor de toaleta ceva era la fel de diferit. Tavanul negru cuprindea un ecran pe care se difuzau stirile. Ca in primul hol. Totul era altfel aici, si in acelasi timp frumos.
Restaurantul se numeste Mama Shelter. Miroase a arta de la intrare pana la iesire. Arta creata de un artist, Philip Starck. Ne vedem acolo. Salut!
//Pozele sunt luate de pe www.mamashelter.com
La intrare 4 tipi mi-au spus "Bon soir". De ce 4, de ce toti o data, nu stiu. Stiu doar ca m-am simtit bine. In primul hol am observat o masa lunga, care nu era facuta nici din lemn, nici din sticla, nici din metal. Niste ecrane imense, vreo 5 la numar, formau lungimea mesei. Toate transmiteau stiri din diverse domenii. Totul intr-o atmosfera discreta, luminata de un felinar si niste lumanari.
Tavanul, peretii, erau negrii. In mod normal nu mi-ar fi placut, dar aici parca era altfel. Erau acoperiti cu scrieri din creta. In engleza, indiana, chineza, si multe alte limbi. Poate chiar si romana, dar era prea mare sa il analizez pe tot. Fiecare masa era diferita. Fiecare grup de scaune de la fiecare masa era diferit. Ai fi putut sta cu usurinta pe butuci de lemn sau pe fotolii de piele. Barul era alb. Alb realizat din lumini ce strapungeau negrul peretilor. Totul era altfel.
Am intrat in baie si m-am simtit ca intr-un hotel de 5 stele. Era diferit. In interiorul cabinelor de toaleta ceva era la fel de diferit. Tavanul negru cuprindea un ecran pe care se difuzau stirile. Ca in primul hol. Totul era altfel aici, si in acelasi timp frumos.
Restaurantul se numeste Mama Shelter. Miroase a arta de la intrare pana la iesire. Arta creata de un artist, Philip Starck. Ne vedem acolo. Salut!//Pozele sunt luate de pe www.mamashelter.com
Saturday, 4 April 2009
Suntem saraci?
Am intrat ieri intr-un supermarket sa iau o paine. Nu aveam nevoie de altceva. Poate doar de niste scobitori. Cum am uitat sa iau cos de la intrare, am inceput sa caut printre rafturi, poate poate dau de unul. Dupa 5 minute de cautare, exact cand nervii ma ajunsesera din urma, am gasit unul ratacit pe la raionul de peste. Langa el era un mosulet cu care am avut o conversatie interesanta. Am avut-o in engleza, caci daca ar fi fost in franceza, as fi scris doar vreo 2 - 3 cuvinte. A sunat cam asa:
- E liber cosul?
- E liber da, francezii astia sunt prosti rau sa stii. Sunt infumurati rau, nu le pasa de nimic, sunt cu nasul pe sus. Vezi, ei au cosuri acolo in fata, dar nu ii intereseaza unde le lasa, sunt ciudati rau.
- A..
- Bah dar sunt prosti rau. Eu nu sunt. Sunt de la tara si am respect. Ei nu au decat figuri in cap.
- Stiti ...
- Tu de unde esti?
- Romania.
- Aaaa, voi sunteti saraci. Nu-i asa?
- Pai ...
- Sunteti saraci voi, aveti multe probleme, dar nu va laudati cu ele. Sunteti ca noi, ca noi astia de la tara din Franta. Hai ca am plecat.
Saraci saraci, dar macar am gasit un cos liber sa imi fac si eu cumparaturile. Salut!
- E liber cosul?
- E liber da, francezii astia sunt prosti rau sa stii. Sunt infumurati rau, nu le pasa de nimic, sunt cu nasul pe sus. Vezi, ei au cosuri acolo in fata, dar nu ii intereseaza unde le lasa, sunt ciudati rau.
- A..
- Bah dar sunt prosti rau. Eu nu sunt. Sunt de la tara si am respect. Ei nu au decat figuri in cap.
- Stiti ...
- Tu de unde esti?
- Romania.
- Aaaa, voi sunteti saraci. Nu-i asa?
- Pai ...
- Sunteti saraci voi, aveti multe probleme, dar nu va laudati cu ele. Sunteti ca noi, ca noi astia de la tara din Franta. Hai ca am plecat.
Saraci saraci, dar macar am gasit un cos liber sa imi fac si eu cumparaturile. Salut!
Iepurasul - Joc online
M-am jucat de 3 ori. O data mi-a rupt o capcana iepurele in doua, iar de 2 ori mi-a fost sfasiat de un caine. Toate astea in maxim 20 de secunde :) Moare foarte lejer iepurele asta.
Il gasiti aici. Distractie placuta!
LE: Da stiu, e idiot rau :)
Il gasiti aici. Distractie placuta!
LE: Da stiu, e idiot rau :)
Subscribe to:
Posts (Atom)
Posts
